Manualul recomandat: Theodorescu, Răzvan, Cultură si civilizatie
europeană, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti
Bibliografie minimă obligatorie:
Braudel, Fernand, Gramatica civilizatiilor, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1994; volumul 1- partea I: Gramatica civilizatiilor (pp. 31-
71); volumul 2- partea I: Europa (pp. 8-123), partea a III-a: Cealaltă
Europă (pp. ...
I. Istoriografia romană
Geneza istoriografiei latine
În Roma primelor secole, tradiţia orală pare să fi jucat un rol important în transmiterea unor evenimente din trecut(formă de memorie orală - preliterară).
La petreceri/banchete atmosfera era „încalzită†de „carmina comvivalia†(cântece de petrecere), cântece despre faptele strămoşilor sau episoade din trecutul ...
În a doua jumătate a secolului al VII-lea, cele două regate barbare
care par a fi cele mai stabile, regatul merovingian şi Spania vizigotă, sunt confruntate cu ascensiunea aristocraţiei. Pretutindeni în Occident, această forţă specială, care dispune
de averi mari şi de clienţi, se pune în mişcare. Biserica suportă contraloviturile şi, mai ales
în Galia, riscă să cadă în ...
Capitolul I.
Introducere în studiul Istoriografiei
1. Ce este istoria? Obiectul istoriografiei
1.1. Ce este istoria?
Nicolaie Iorga, la lecţia de deschidere a cursului de Istorie Universală de la Universitatea din Bucureşti, la 1 noiembrie 1894 propunea următoarea definiţie pentru istorie: istoria este expunerea sistematică fără scopuri străine de dânsa a faptelor de orice natură ...
Istoria coloniilor engleze din America de Nord. Generalităţi
- America poate fi privită ca o prelungire a Angliei în sec XVII
- pe parcursul sec XVII-XVIII englezii colonizează o parte a coastei Atlantice a Americii de Nord
- populaţia care se aşează aici se va transforma cu timpul într-o naţiune distinctă, cu propriile structuri politice şi sociale, cu mentalităţile sale ...
- 622– fuga lui Mahomed de la Mecca la Medina (Yathrib); Al-Medina – oraşul/cetatea
- anul 622 nu are semnificaţie doar religioasă şi doar pt arabi; e şi un moment de turnură în istoria întregii omeniri prin consecinţele majore pe care le-a avut cucerirea arabă şi expansiunea Islamului pe o mare parte a Lumii Vechi (ce moştenea civilizaţia greacă, romană, bizantină)
- sec ...
Unul dintre marii cunoscători ai antichităţii, istoricul german Ed. Meyer spunea undeva ca ‘istoria veche nu este şi nu trebuie să fie altceva decât o parte a unei singure istorii, şi anume istoria generală. Faptul acesta nu ar trebui să fie niciodată uitat de cercetarea istorică, atât cea a antichităţii, cât şi cea a istoriei moderne’. Desigur că punctul de vedere a lui Ed. ...
Jacques DELORS în faţa Royal Institute of International Affairs, la 7 septembrie 1992
„Comunitatea Europeană prezintă, fără îndoială, cea mai îndelungată experienţă în gestiunea interdependenţelor, într-un cadru comun şi fără hegemonia unei naţiuni - o experienţă care-şi are limitele sale, dar care rămâne vie şi continuă să se îmbogăţească. În acest sens, ...
Legenda
PRM=Primul Razboi Mondial
DRM=Al Doilea Razboi Mondial
Urm=urmarile
Econ=economice
Ind=industrie, industrializare
ANGLIA
Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie
Anglia ...
Revoluţia franceză (1789-1799), eveniment major al epocii moderne care a dus la răsturnarea Vechiului Regim şi la instaurarea unei noi ordini politice şi sociale în Franţa În timpul desfăşurării revoluţiei, Franţa a experimentat toate sistemele de guvernare trecând succesiv de la monarhia absolută, bazată pe principiul de drept divin, la monarhia constituţională, după model ...