Materialele folosite la confecţionarea sculelor aşchietoare trebuie să posede următoarele proprietăţi:
duritate superioară materialului prelucrat, cu cel puţin câteva unităţi HRC;
rezistenţă mecanică suficientă pentru a suporta solicitările complexe care apar în tăiş datorită acţiunii forţelor de aşchiere;
întrucât deseori aceste solicitări se realizează cu şoc, ...
CAPITOLUL 2
ELEMENTE DE LOGISTICA ÃŽNTREPRINDERII
2.1. Tipuri de logistică
Termenul logistică acoperă o mare diversitate de accepţiuni şi de domenii.
Ca atare, este greu de realizat o structurare corespunzătoare a sensurilor şi a implicaţiilor pe care le presupune logistica.
O împărţire tradiţională a logisticii este aceea care împarte această activitate în două forme ...
CAPITOLUL 1
LOGISTICA ÃŽNTREPRINDERII O NOUÄ‚ TEORIE PENTRU
STUDIUL SISTEMELOR INDUSTRIALE
1.1. Necesitatea logisticii în noile condiţii ale mediului economic românesc
Activitatea unei întreprinderi şi, în consecinţă, competitivitatea, depinde de totalitatea factorilor interni şi externi ce o influenţează şi o determină şi trebuie să constituie obiectul unor preocupări ...
11.1. Noţiuni generale
În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc.
În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate ...
10.1. Rolul funcţional, formele constructive şi condiţiile
tehnice de execuţie a arborilor
Arborii sunt organe de maşini cu lungimi mai mari decât diametrele, care, prin rotire în jurul axei longitudinale, transmit mişcarea, puterea şi momentele primite prin intermediul altor organe pe care le susţin sau cu care sunt asamblaţi (roţi, biele, cuplaje etc.). în timpul funcţionării, ...
Capitolul 3 ARBORII PLANETARI (AP)
3.1. Tipuri constructive de arbori planetari
Arborii planetari servesc la transmiterea fluxului de putere al
motorului de la diferential la rotile motoare. Pentru aceasta, ei sunt solidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucii rotilor motoare.
In cazul puntilor motoare la care transmisia principala si diferentialul ...
Sistemele electronice de mgm al motorului sunt in continua dezvoltare, datorita standardelor de emisii poluante, grijii pt mediu, pe de o parte, dar si
cerintelor de confort, performante cat mai mari de putere si de economicitate, silentiozitate, etc.
Aici sunt descrise principiile managementului electronic
EEC (Electronic Engine Control) IV
EEC V si
Visteon engine management system.
EEC ...
ELEMENTE DE MECANICA SISTEMELOR DE CONTROL AL MISCARII
5.1. Forte si momente
Structura unui sistem de control a miscarii a evidentiat faptul ca cel mai utilizat
element în blocul de actionare este motorul electric rotativ. În consecinta, în studiul
elementelor de mecanica a sistemelor de control al miscarii vom porni de la studiul
fortelor si momentelor actionând la nivelul arborelui ...
CAPITOLUL 1
MECANICA RUPERII - SCURT ISTORIC
1.1. Introducere
In cadrul acestui capitol este prezentată o scurtă istorie a cercetărilor în domeniul
ruperii, momente din evoluţia Mecanicii ruperii precum şi preocupările cercetătorilor din
domeniu.
Metodele de rupere au fost utilizate încă din neolitic atunci când omul a inventat
şi confecţionat unelte simple din piatră ca apoi ...
CAPITOLUL 1
ELEMENTE PRIVIND FORMAREA AMESTECULUI LA
MOTORUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE PENTRU AUTOMOBILE
1.1 PARTICULARITATI ALE FORMARII AMESTECULUI LA MOTORUL CU
APRINDERE PRIN SCÂNTEIE
Obtinerea unui amestec omogen dintre aer si combustibil, într-o anumita proportie bine
determinata, constituie o conditie cheie a bunei functionari a motorului cu aprindere prin scânteie.
ÃŽn cazul ...