Cursuri de Micologie

Curs
6.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Medicină
Conține 9 fișiere: doc, rtf
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 6719
Mărime: 33.92KB (arhivat)
Publicat de: Raul Drăgoi
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stanuica Dorel
Documentul reprezinta materia de curs pentru disciplina micologie prezentata in cadrul facultatii de Biotehnologii a Universitatii Agronomice si Medical Veterinare. Constituie un ajutor pentru cei ce se pregatesc in domeniul medical, biologic, biotehnologic. Succes

Extras din curs

Introducere

Sub denumirea generala de ciuperci, fungi sau micete sunt cunoscute acele microorg care sunt vegetale, uni si pluricelulare lipsite de clorofila care nu-si sintetizeaza singure hrana ci o preiau fie parazitand alte org. vii (om, pl., anim.) pe care le imbolnavesc, fie traiesc saprofit pe parti de plante aflate in repaus vegetativ (seminte, bulbi, radacini). Termenul cel mai utilizat in micologia medical veterinara este acela de fungi. Dpdv. al dimensiunilor acestia se impart in 2 categ.:

-macromicete:fungi care se gasesc pe sol, in copaci si se recunosc dupa forma;

-micromicete:fungi care se recunosc microscopic si care de fapt fac obiectul micologiei.

In dezv. fungilor se cunosc 2 faze:

-faza vegetativa reprezentata in majoritatea cazurilor de un sistem hifal sau micelian in care diferentierile nu sunt prezente;

-faza reproducatoare care se caracterizeaza prin formarea unor elemente de reproducere asexuata sau sexuata. Reproducerea poate sa inceapa de timpuriu si coincide in cea mai mare parte a fazei vegetative sau poate sa se reproduca tardiv cand activitatea vegetativa a incetat.

Structura vegetativa:

Totalitatea filamentelor unui fung. Poarta numele de miceliu. Aceste filamte poarta numele de hife. Hifele sunt formate fie din celule alungiteasezate cap la cap si poarta numele de miceliu septat, fie dintr-o sg. celula alungita ramificata si nedivizata prin septuri transversale. La fungii inferiori hifele sunt neseptate cu numerosi nuclei risipiti in protoplasma. La alte specii aparatul vegetativ (miceliu)

este neseptat, f. ramificat, iar elementele reproducatoare prezinta un inalt grad de diferentiere. La fungii cei mai evoluati miceliul este pluricelular alc din hife septate. Celulele alungite asezate cap la cap au un diametru de 2 pana la 5 microni si o lungime de la 2 pana la 4 ori > si contin fie un nucleu si se num. celule haploide, sau 2 nuclei si se num. celule diploide.

In mod obisnuit peretii transversali nu sunt complecsi. Prezinta un por central prin care se realizeaza transformarea de la o celula la alta de citoplasma.

Metabolismul acestor fungi:

Sunt incapabili sa-si sintetizeze subst organice fiind lipsite de pigmenti de asimilare. Se dezv f bine pe substraturi bogate in glucide, alcooli, acizi organici, iar ca sursa se azot au diversi compusi organici.

Dupa felul nutritiei fungii se impart in 2 categorii: -fungi paraziti;

-fungi saprofiti;

Fungii paraziti: - se dezv. pe seama substraturilor organice produse de celulele vii.

Sunt de 2 feluri: -strict paraziti: se dezv. numai pe celulele vii (vegetale sau anumale) si nu pot fi cultivati in laborator

Fungii saprofiti: - se devz. numai pe materie organicane vie, si ei pot fi: -strict saprofiti;

- facultativi;

Fungii strict saprofiti de dezv. pe substr.organice. Cei facultativi saprofiti se dezv. pe diverse straturi si numai in anumite conditii pot sa devina saprofiti.

Fungii se dezv. bine in mediu umed. Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 70%, pH-ul optim 5-6.

Aproape toti fungii sunt aerobi. Temperatura mediului ambiant are o influenta mare asupra activitatii vitale ale fungilor. Dpdv al temperaturii fungii se impart in mai multe categorii:

- Fungi termofili - cresc bine la 40-50'C, temp minima 20"C - maxima 60'C (specii de Aspergilus si Mucor);

- Fungi mezofili - se dezvolta bine intre 10 si 35'C, temperatura optima 25'C;

- Fungi psirofili - se devz. bine intre 5 si 10'C, temp.optima 20-27'C;

- Fungi criofili - se dezv. la temp < 5'C.

Structura celulei fungice:

Exista 2 tipuri de celule: -celule PK (bacterii);

-celule EK (animale, plante si fungi).

Structura celulei PK:

-membrana celulara;

-perete celular - peptidoglican;

-capsula;

-nucleoid - in interior ADN circular dezvelit;

-ribozomi - rol de a sintetiza proteinele;

-mezozomi - protuberante catre interiorul celulei, rol in respiratia aeroba.

Structura celulei EK:

-membrana plasmatica;

-RE neted;

-vacuole;

-Ap.Golgi;

-mitocondri;

-ribozomi;

-centrioli;

-RE rugos;

-anvelopa nucleara;

-ADN;

-nucleoizi;

-por nuclear;

-nucleoplasma;

La vegetala contine celuloza;

La fungi contine chitina.

Preview document

Cursuri de Micologie - Pagina 1
Cursuri de Micologie - Pagina 2
Cursuri de Micologie - Pagina 3
Cursuri de Micologie - Pagina 4
Cursuri de Micologie - Pagina 5
Cursuri de Micologie - Pagina 6
Cursuri de Micologie - Pagina 7
Cursuri de Micologie - Pagina 8
Cursuri de Micologie - Pagina 9
Cursuri de Micologie - Pagina 10
Cursuri de Micologie - Pagina 11
Cursuri de Micologie - Pagina 12
Cursuri de Micologie - Pagina 13
Cursuri de Micologie - Pagina 14
Cursuri de Micologie - Pagina 15
Cursuri de Micologie - Pagina 16
Cursuri de Micologie - Pagina 17
Cursuri de Micologie - Pagina 18
Cursuri de Micologie - Pagina 19
Cursuri de Micologie - Pagina 20
Cursuri de Micologie - Pagina 21
Cursuri de Micologie - Pagina 22
Cursuri de Micologie - Pagina 23
Cursuri de Micologie - Pagina 24
Cursuri de Micologie - Pagina 25
Cursuri de Micologie - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Cursuri de Micologie
    • Micologie Curs 1.doc
    • Micologie Curs 2.doc
    • Micologie Curs 3.doc
    • Micologie Curs 4.doc
    • Micologie Curs 5.rtf
    • Micologie Curs 6.doc
    • Micologie Curs 7.doc
    • Micologie Curs 8.doc
    • Micologie Curs 9.doc

Alții au mai descărcat și

Importanța ciupercilor

Capitolul 1: Fiziologia si biochimia ciupercilor 1.Nutritia ciupercilor Ciupercile sunt organisme lipsite de pigmenti asimilatori, prezentand o...

Implantul cohlear

Auzul este unul din simțurile fundamentale prin care individul interacționează cu mediul înconjurător. Acesta este descris ca fiind abilitatea de a...

Boala Artrozică

Artroza este o artropatie degenerativa, multifactoriala si heretogena, caracterizata prin degradarea progresiva a cartilajului articular, însotita...

Diformitățile coloanei vertebrale

Definitie Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezineta segmentul central al aparatului locomotor uman. Functiile colanei vertebrale: Þ...

Imunologie

. LIMFOCITELE Limfocitele reprezinta componentul celular major al sistemului imun. Ele constituie o categorie de celule ce grupeaza mai multe...

Starea de sănătate și caracteristicile ei în România

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Hipotensiunea Arterială

Putem clasifica hipotensiunea arteriala în : I. HIPOTENSIUNE ARTERIALA PRIMARA (ESENTIALA) II. HIPOTENSIUNE ARTERIALA SECUNDARA (SIMPTOMATICA)...

Hidratarea Organismului

Organismul uman nu poate trai ( în medie ) decât : “3 minute fara oxigen, 3 zile fara apa, 3 saptamâni fara hrana” (Burghele). Apa – este lichidul...

Te-ar putea interesa și

Managementul calității sistemului de învățământ

Introducere "Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele enunţate."...

Ai nevoie de altceva?