APT

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Transporturi
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 14419
Mărime: 597.99KB (arhivat)
Publicat de: Filip Rădoi
Puncte necesare: 0
Subiecte pentru examen si pentru partial si altele

Extras din curs

1) Semnalele principale de triere:

Verde – triere libera (impingere la triere) cu viteza maxima. Valoare orientativa : 10kmph

Galben – triere libera cu viteza redusa. Valoare oientativa: 5kmphAlb continuu – semnalul de triere are valoare de semnal de manevra. Locomotiva, cu sau fara vagoane legate, poate efectua manevre peste varful cocoaseiAlb clipitor – impinge convoiul pana la vf cocoasei astfel incat primul vagon ce urmeaza a fi triat san u depaseasca semnalul. De altfel, instalatia CED din gr A va comanda automat trecerea semnalului principal de triere pe rosu continuu, cand primul vagon din garniture ce urmeaza a fi triat ocupa o sectiune izolata amplasata in fata acestui semnal.

Rosu continuu – “opreste unde te aflii”, respective “stai pe loc” daca convoiul nu se gaseste in miscare. Are aceeasi semnificatie cu semnalul rosu din semnalizarea feroviara corespunzatoare circulatiei trenurilor in si prin statiile de circulatie.

Rosu clipocitor – “trage inapoi convoiul”. Este folosit at cand, din diverse motive ( de obicei erori de exploatare sau defectiuni la cuplele vagoanelor), este necesara retragerea garniturii in grupa A, in timpul operatiei de descompunere a trenurilor (ex:imposibilitatea desfacerii cuplelor dintre vagoane).2) Explicarea schemei (sch connect unit luminoase – fig1 lab 2)Rosu – cum e schema de la mama eiAlb – Daca se da comanda de aprindere a focului ALB se atrage releul T1SA si in consecinta se inchide circuitul urmator: de la faza A, siguranta, T1 cazut, T1SV cazut, T1SA atras. Releul T1FA, contact T1SAC cazut, transf TrA, T1SA atras, nul (0). Efecte: atragerea T1FA si se aprinde FA (foc alb); Alb Clipitor – 1. cand P1 are pozitia din schema – traseu: faza A, T1SG cazut, T1SV cazut, T1SA cazut, T1SAC atras, releul T1FA, T1SAC atras, P1 cazut, T1SAC atras, TrA, T1SAC atras.

2. cand releul P1 atras, faza, T1SAG cazut, T1SAV cazut, T1SA cazut, T1SAC atras, releul T1FA, T1SAC atras, grup de rezistente R1R2, T1SAC atras, TrA, T1SAC atras, nul; in plus, pe langa legarea in serie cu infasurarea transformatorului TrA, o grupare de rezistente R1R2, in paralel pe primarul transf este legata rez R4. Efectele: atragerea releului T1FA si pt varianta 1 aprind FA la intensitate maxima si pt var 2 aprinderea FA la intensitate minima. Datorita comutarii alternative a contactului releului pulsator P1 focul FA clipeste identic pt Rosu Clipitor (in paralel se leaga rez R3) si cu alea care se atrag si cad in loc de A pun R!!!.

Verde – pt comanda becului verde se atrage releul T1SV si in consecinta se inchide circ urmator: de la faza A siguranta, T1SG cazut, T1SV atras, releul T1SV, transf TRV, T1SV atras si nul. Efecte: atragerea T1FV si se aprinde FV.Galben - se da comanda de aprindere a focului galben, se atrage T1SG in consecinta se inchide circuitul urmator: de la faza A, siguranta, T1SG atras, T1FG, TrG, T1SG, siguranta, nul. Efecte: atragerea T1FG, si se arpinde FG.3) Comanda si automentinerea focului (2a – lab2)Comanda aprinderii FG se face prin apasarea but cu revenire T1G pe traseul: +12V, T1G, infash 1-3 a releului T1SG, -12V => se atrage T1SG => se atrage T1FG. La eliberarea butonului releului T1SG se automentine pe traseu: +12V, T1G 31-33, infasurara 2-4 a releului T1SG, T1FG atras, T1SG atras, T1SV cazut, T1SA cazut, T1SAC cazut, T1SRC cazute , -12V. 4) Comanda caderii releuluiSe poate cmd in 2 feluri: 1. se trage de butonul T1G => cade T1SG, cade T1FG (se stinge focul galben) si se aprinde focul Rosu.2. se apasa alt buton de comanda(oricare) care va duce la atragerea T1SV (spre exemplu) si intrerupe calea de automentinere a T1SG.5) Fct schemei cu pulsatoare (2b –lab2)Daca se primeste comanda de aprindere a semnalului AlbClipitor / RosuClipitor releul P1 este alimentat pe traseul: +12V , releul P1, contactele 11-12 ale lui P2, contact releu pulsator T1SAC (sau T1SRC – daca e vb de rosu clipicitor), -12V. => se atrage P1 => este alimentat P2 pe straseul: +12V, releul P2, contact 41-42 al lui P1 care e atras, contact T1SAC atras, -12V => se atrage P2 => se desface contactul 11-12 al lui P2 => cade P1 => se desface contactul 41-42 al lui P1 => cade P2 => se face contactul 11-12 al lui P2 => se atrage P1.6) Regimuri de fct ale instalatiei CAM-WSSBInstalatia CAM - WSSB permite doua regimuri principale de functionare pentru comanda pozitiei macazurilor:a) Regim manual, când fiecare macaz poate fi acţionat individual. Din motive de siguranţa, schimbarea poziţiei macazurilor se realizează prin apăsarea simultana a doua butoane:- BGMz= buton general macazuri, folosit la acţionarea tuturor macazurilor; de culoare albastra; amplasat in partea inferioara a pupitrului de comanda;- BMz= buton macaz. Pentru fiecare macaz din teren, exista pe pupitrul de comanda cate un buton de acţionare, de culoare albastra, amplasat la vârful fiecărui macaz, in reprezentarea schematica a dispozitivului de triere. La fiecare apăsare a BMz (cu BGMz apăsat), macazul din teren îşi schimba starea (de pe stânga pe dreapta sau invers), prin schema de acţionare.

b) Regim automat, cu doua subregimuri: cu comanda de parcurs, când fiecare parcurs ce trebuie parcurs de un vagon, de la vârful cocoaşei pana in grupa B, este selectat de cate un buton de parcurs BP, amplasat in partea superioara a pupitrului de comanda, corespunzător fiecărei linii de triere (sortare) L11……L27. Selectarea unui parcurs este semnalizata de aprinderea unui bec amplasat lângă fiecare buton de parcurs; cu program de triere. In acest regim, datele privind linia de destinaţie provin de la un programator cu 5 registre de memorie pentru linia de destinaţie si 5 registre de memorie pentru numărul de ordine al trierii. Programatorul poate primi informaţia de la un cititor de banda perforata sau poate fi înscris si modificat cu ajutorul unor contoare de programare si ştergere, amplasate in partea stânga a pupitrului de comanda.7) Modul de comanda al liniei de triere Regimurile de funcţionare ale instalaţiei CAM-WSSB descrise mai sus se stabilesc prin intermediul pupitrului de comanda, pe care sunt prevăzute toate elementele de comanda si semnalizare necesare.La conectarea alimentarii instalaţiei , aceasta se poziţionează automat in regim de comanda manuala (individuala) a macazurilor. In aceasta situaţie, operatorul poate comanda individual fiecare macaz si in acest mod realizează parcursul dorit.Întreaga instalaţie poate fi introdusa in regim automat (cu programator) prin acţionarea simultana a 2 butoane: BGMz si BCRA. Deconectarea instalaţiei se realizează tot prin acţionarea (apăsarea) a 2 butoane: BGMz si BDRA.Trecerea de la regimul de comanda automata prin programator la regimul automat de comanda pe parcursuri poate fi făcuta prin simpla apăsare a butonului BCRP. Revenirea instalaţiei la comanda automata prin programator se poate face prin apăsarea butonului BDRP.8) Conectarea/deconectarea din regim automat Conectarea individuala in regim automatSe apasa simultan butoanele BMz

Preview document

APT - Pagina 1
APT - Pagina 2
APT - Pagina 3
APT - Pagina 4
APT - Pagina 5
APT - Pagina 6
APT - Pagina 7
APT - Pagina 8
APT - Pagina 9
APT - Pagina 10
APT - Pagina 11
APT - Pagina 12
APT - Pagina 13
APT - Pagina 14
APT - Pagina 15
APT - Pagina 16
APT - Pagina 17
APT - Pagina 18
APT - Pagina 19
APT - Pagina 20
APT - Pagina 21
APT - Pagina 22
APT - Pagina 23
APT - Pagina 24
APT - Pagina 25
APT - Pagina 26
APT - Pagina 27
APT - Pagina 28
APT - Pagina 29
APT - Pagina 30
APT - Pagina 31
APT - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • apt.doc
  • Subiecte APT - EXAMEN + REZOLVARE.doc
  • Subiecte APT - Partial.doc
  • Subiecte APT.doc
  • Subiecte APT1.doc
  • teorie.doc

Alții au mai descărcat și

Laboratoare UMT

Mersul lucrarii : Tehnologia de prelucrare a trenurilor. În statiile de cale ferata, pentru deservirea traficului de marfuri, se efectueaza...

Matrițare

1.8. Matritarea materialelor metalice 1.8.1. Principiul matritarii Matritarea este procedeul de deformare plastica la cald sau la rece la care...

Sistem de Dirijare a Traficului Aerian

1. NAVIGATIA AERIANA  GENERALITATI Navigatia aeriana  stiinta ce se ocupa cu metodele si mijloacele cele mai eficiente pentru asigurarea...

Termotehnică

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Obiectul termodinamicii si legile fundamentale Termodinamica este o parte a fizicii al carei obiect de studiu îl...

Autovehiculele și Controlul Inteligent

Termenul de control inteligent apare din ce în ce mai frecvent în literatura de specialitate, nu numai de limba engleza, reliefând totodata aspecte...

Puncte de secționare - denumire, rol și caracteristici

Punctele de sectionare sunt instalatii sau ansamble de constructii si instalatii plasate din loc in loc pe retauta feroviara cu rolul de a face...

Transporturi - Curs 2

PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA. DEFINIRE SI STRUCTURA Deplasarea marfurilor si calatorilor în spatiu cu trenul constituie procesul de...

Te-ar putea interesa și

Modelarea dinamică a pieței de capital

INTRODUCERE In orice economie nationala, indiferent cit de dezvoltata, piata de capital cu cele doua componente ale sale, piata primara si piata...

Fundamentarea deciziei de alegere a portofoliilor pe piața financiară

Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate, printre...

Rolul locul și metodologia jocului didactic matematic în activitățile din învățământul preșcolar

Argument MOTTO: Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toți oamenii de știință. Tocmai pentru că matematica permite...

Evoluții în Teoria și Practica Managementului de Portofoliu

Introducere Conceptele contemporane, decurgând din tezele keynesiste, consideră economiile ca un flux de resurse curente, care nu sunt utilizate...

Prezentarea SC Intexco GWF SA Ploiești și a pieței acesteia

CAPITOLUL I PIETELE DE CAPITAL – CARACTERISTICI SI ROL IN ECONOMIA DE PIATA 1.1. Conceptul si structura pietei de capital. Orice economie...

Modelarea Deciziei de Portofoliu

Modelarea deciziei de portofoliu O data cu infiintarea si dezvoltarea pietei de capital investitorii au fost interesati in a obtine castiguri cat...

Modelul APT

I. Consideraţii generale: Pentru a putea aborda modelul APT este necesarã înţelegerea câtorva aspecte legate de arbitraj în general, APT fiind...

Teorii Financiare Moderne privind Portofoliul de Titluri de Valori Mobiliare

1. Rolul si contribuţia pieţelor financiare la finanţarea şi eficientizarea activităţii financiare a firmelor Raportarea firmei la piaţa...

Ai nevoie de altceva?