Mitologie - Mircea Eliade

Repere in cercetarea culturii populare

M.Eliade are in vedere in prefata editiei franceze a lucrarii intitulate „De la Zamolxis la Gingis-Hann” metodolgia de lucru a lui Mircea Eliade, materiale abordate o serie de studii constrastice, indica si utilitatea certarii culturii poporului roman. Eliade indica obiectivele fundamentale ale cercetarii sale in domeniu. Acestea vizeaza elementele esentiele ale culturii geto-dace si ale folclorului romanesc. Eliade explica de ce este important sa studiem atat cultura geto-daca cat si cea romaneasca. Cultura creata pe teritoriul Romaniei de azi este mai veche decat multe dintre culturile orientale pe care le luam ca baza de cercetare. Cercetarile sale nu constituie o istorie religioasa a Daciei pentru ca aceasta ar presupune luarea in seama a unor etape, dar ca cercetarea este una de istorie a religiilor, cercetarea este realizata de un istoric al religiilor, realizeaza o sinteza in care intra informatii de ordin religios, mitologic, istoric etc.

Eliade ofera exemple la modul de procedare:

-nu poate fi studiata problematica numelui etnic al dacilor fara a discuta despre confreriile de razboinici

-nu poate fi discutat mitul cosmogonic romanesc daca nu vom avea in vedere notiunea de deus otiosus (zeul care s-a retras)

-cultul lui Zamolxe nu poate fi inteles daca nu se discuta problema mai generala a ocultarii zeului

-problema intemeierii Moldovei nu poate fi inteleasa decat in contextul vanatorii rituale

-Legenda Manastirii Argesului poate fi inteleasa doar daca o analizam in contextul mitologic al jertfei umane

-Miorita trebuie analizata in primul rand prin prisma functiei oraculare a elementului animalier

Eliade atrage atentia asupra faptului ca a realizat studiile sale si pentru a dovedi necesitatea unosr studii care sa ofere publicului informatiile esentiale referitoare la culturile arhaice si la cele populare lipsite de expresie scrisa; acestea pot fi utile pentru studiile de mitologie generala.

Cercetarea culturilor arhaice lipsite de expresie scrisa constituie unul dintre cele mai importante proiecte ale celei de-a doua jumatati a sec XX.

Lucrarea lui a aparut in 1970 in editie franceza si in 1978 in editie romaneasca.

Prefata romaneasca ,, De la Zamolxis la Gingis-Hann’’

Eliade arata ca aceasta prefata va fi urmata si de cercetari in ceea ce priveste calusarii, colindele, sarbatorile de iarna, dar acest proiect nu s-a mai realizat din cauza mortii sale in 1986.

Traditiile folclorice romanesti sunt o mina inepuizabilapentru cercetari. Informatia mitologica rom.e putin cunoscuta in strinatate.

E.incheie prefatya cu o idee:materialele mitologice rom. Pot contribui la explicarea unor fenomene similare din alte zone ale lumii.

De-a lungul timpului mai multi cercetatori s-au ocupat de cult. Pop. rom.: Hasdeu, V.Parvan, N. Iorga. Cercetarea realizata de E e considerata cea mai valoroasa.El a introdus in circuitul stiintific universal informatia mitologica rom.

Caracteristicile articolelor:eruditie, documentare externa, rigoare stiintifica, capacitate de analiza si sinteza , contributii personale

Destinul cultului Zalmoxian

E. spune ca s-au pastrat urme ale cultului Zalmoxian in folclorul rom. datorita ecourilor cultului Dianei . Cuvinte precum:zana, zanatec , sanziana valorifica cultul Dianei. Un rol important in disparitia cultului elitist zalmoxian l-a avut Deceneu dar si ascensiunea crestinismului, a tendintelor latinizante din cultura romaneasca. Desi disparut din spatiul romanesc cultul zalmoxian persista la alte popoare precum cel spaniol(vizigotii au stapanit timp de 3 secole Peninsula Iberica). Articolul lui E. nu rezolva problema statutului lui Zalmoxe. Ipostaza acceptata astazi e de mare preot in cultul lui Gebeleizis, autorul respingand latura de erou civilizator a lui Z. si insistand mai mult pe cea de erou.