Cum ne alegem lubrifianții la motor

Cum ne alegem lubrifiantii !

Tehnologia actuala în domeniul auto pastreaza aproape neschimbat principiul functionarii motoarelor cu combustie interna.

Oricine, nu neaparat pasionat, cunoaste motorul, piesele, subansamblele, caracteristicile tehnice si performantele, cu care atâtia se mândresc si care, cu fiecare model nou aparut, cresc, cresc, cresc...

Ceea ce scapa din vedere este însa ... exact ceea ce nu se vede.

Daca apreciem un design agresiv al unui spoiler, niste jante full-chrome, eleronul futurist sau esapamentul cu functie combinata – estetica si fonica, nu mai conteaza ce se gaseste sub capota, în afara de herghelie.

Înauntru, ascuns (ca daca se vede, curge sau este scuipat afara e o mare problema!) dar vital pentru motor este lubrifiantul, cu o prezenta atât de necesara între partile mobile ale motorului.

Lubrifiantii de motor au rolul de a unge, etansa si raci motorul (pe astea doua din urma nu le banuiati, asa-i?) pe timpul functionarii acestuia.

Cum functioneaza ?

Adunati în baia de ulei, cei câtiva litri asteapta: contact, aprindere, motorul a pornit.

Angrenata de rotatia motorului, pompa de ulei începe sa-si faca datoria.

Esentiala este durata de timp în care uleiul parcurge întregul circuit: de la 7 la 20 de secunde, în functie de tipul de ulei si temperatura la care se gaseste.

Aici apare prima diferentiere: pornirea la rece si pornirea la cald.

În cazul din urma, pornirea se face usor, motorul se afla deja în temperatura, uleiul este cald si fluid.

Pentru pornirea la rece trebuie sa stiti ca uleiul are caracteristica principala vâscozitatea, definita ca "gradul de curgere" a uleiului, invers proportionala cu temperatura – la temperatura joasa este foarte vâscos, gros, ca mierea, iar la temperatura înalta devine foarte fluid, subtire, ajungând sa-si piarda proprietatile de ungere.

Pentru a face o diferentiere clara a tipurilor de ulei, în anii `50 ai secolului trecut Institutul American al Petrolului (API) a introdus ca obligativitate marcarea gradului de vâscozitate a uleiului.

Cum în zilele noastre uleiurile monograd nu se mai folosesc, iata o scurta explicatie cu privire la cele multigard: gradul de iarna (winter) W si gradul la temperatura de lucru.

De ex: 10W-40. Asta înseamna ca uleiul respectiv are gradul de iarna 10W, corespunzator a 97,2 centistokes (cSt) la 40°C (standard de temperatura pentru testari) si care înca mai curge la -25°C si poate fi pompat de motor la -30°C. Practic, la o temperatura mai joasa de -30°C uleiul are aspectul si consistenta unei bucati de unt!

Motorul nu va porni, sau, în cazul fericit ca da, se va gripa!

În continuare: gradul 40 pentru temperatura de lucru (100°C) înseamna o vâscozitate de 14,1 cSt.

Observati cum scade vâscozitatea, invers proportional cu cresterea temperaturii. Acest tip de ulei se va transforma în gudron si se va autoaprinde la temperatura de 220°C.

Un sfat: În sezonul rece, motorul trebuie ajutat cu un ulei mai subtire (un grad de iarna mai mic), tinând cont ca acesta va fi mai fluid si se va pompa mai repede în motor, scazând cu mult perioada de timp în care motorul functioneaza "uscat" în clipele ulterioare pornirii.

De ex: 0W este pompabil pâna la -54°C; 5W pâna la -45°C; 10W pâna la -30°C; 15W pâna la -20°C; 20W pâna la -15°C.

Tot API a introdus si normele calitative ale lubrifiantilor, separat pentru motoare cu aprindere prin scânteie (S si înca o litera, începând de la A si pâna la M, în zilele noastre, un lubrifiant cu caracteristicile API SM fiind mai performant decât unul clasificat SJ) si pentru motoare cu aprindere prin compresie (C si idem, de la A la I, curent, un ulei clasificat API CH/CI fiind mai performant decât unul clasificat CF).

În secolul trecut, Asociata Europeana a Constructorilor de Autovehicule (ACEA) a introdus norme proprii în ceea ce priveste clasificarea lubrifiantilor pentru motoare, dupa cum urmeaza: clasa A pentru motoare pe benzina, începând de la 1 si mergând în continuare pâna la cela mai înalt nivel de performanta, în prezent A5; clasa B, pentru motoare Diesel usoare (turisme), începând de la 1 si ajungând în prezent la B5. Pentru motoare Diesel grele – autoutilitare, uleiul este încadrat la categoria "E".

În principal, trebuie urmarit ca uleiul pe care îl alegem pentru motor sa apartina unui producator care si-a încredintat produsul spre testare acestor institutii si ca flaconul are marcat pe eticheta gradul de vâscozitate si indicele de performanta API si/sau ACEA.

Desigur, indicatorii de performanta vor faca diferenta între un tip de ulei si altul, încât pe viitor veti sti sa alegeti (la aceleasi caracteristici generale) un lubrifiant mai performant pentru motorul Dvs.

Un alt aspect se vizeaza uzura motorului.

Cu cât motorul este mai vechi si mai uzat, performantele vor scadea, va începe sa consume ulei si sa scoata fum.

Trebuie spus ca fumul provocat de arderea uleiului în motor are o paleta de culori începând de la gri si pâna la albastru închis.

Daca motorul scoate fum negru, acesta este datorat arderii incomplete a combustibilului si apare în general la Diesel.

Asadar, daca motorul scoate fumul gri-albastrui, trebuie sa stiti ca acesta se datoreaza arderii uleiului împreuna cu combustibilul si indica o problema de uzura excesiva a motorului.