Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă

Proiect
8/10 (4 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 28 în total
Cuvinte : 5725
Mărime: 2.81MB (arhivat)
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Anca Angelescu
Facultatea de Management Administratie Publica(ASE)

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA: EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI
  3. II.ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI
  4. 1. SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER NATIONAL
  5. 2. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER NATIONAL
  6. III. PADUREA SI SERVICIILE PENTRU MEDIUL INCOJURATOR
  7. 1. Functiile padurii
  8. 2. Rolul padurilor in economie
  9. IV. DISFUNCTIONALITATI ECOLOGICE SI ECONOMICE GENERATE DE DISTRUGEREA PADURII
  10. 1. DEFRISAREA - ROLUL PADURILOR IN PROTECTIA SOLULUI
  11. 2. Desertificarea  rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor.
  12. V. STUDII DE CAZ IN ROMANIA

Extras din proiect

I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA.

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.

De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha.

Secolele II  III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.

Sec. X  XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.

1829  1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.

1864  1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.

1918  1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.

1948  1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.

1990  2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI :

1. Suprafata fondului forestier national

2.Structura fondului forestier national

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI

1. Suprafata fondului forestier national

Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentand 27% din suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europenecare au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria  34%. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.

În conformitate cu raportarea statistica SILV 1, padurile Romaniei ocupau la data de 31.12.2005 suprafata totala de 6.390.536 ha.

Fata de situatia la 31.12.2004, suprafata fondului forestier national a crescut cu 8.385 ha.

Pe categorii de proprietate, suprafata fondului forestier national se prezenta astfel:

Preview document

Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 1
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 2
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 3
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 4
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 5
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 6
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 7
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 8
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 9
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 10
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 11
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 12
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 13
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 14
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 15
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 16
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 17
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 18
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 19
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 20
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 21
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 22
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 23
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 24
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 25
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 26
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 27
Starea pădurilor din România. Efecte majore ale defrișărilor în masă - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • Starea Padurilor din Romania. Efecte Majore ale Defrisarilor in Masa.doc

Alții au mai descărcat și

Efectele poluării pădurilor asupra mediului

A. SILVICULTURA B. EXPLOATAREA, TRANSPORTUL SI PRELUCRAREA LEMNULUI ARGUMENT Lucrarea de fata are drept scop identificarea efectelor produse de...

Deșeuri Periculoase

Capitolul I Definiţia şi clasificarea deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane şi reprezintă o...

Mecanismele încălzirii globale

INTRODUCERE In timp ce oamenii si conceptiilor lor se schimba si evolueaza la fel se intampla si cu planeta Terra. Ajungem la momente in care nu...

Impactul Autostrăzilor asupra Mediului

INTRODUCERE România, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zonă de intersecţie a magistralelor internaţionale de transport, care leagă atât...

Rolul padurilor, riscurile și efectele defrișării lor la nivel mondial și în România

Rolul pădurilor în schimbările climatice Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din...

Impactul activității antropice asupra fondului forestier al județului Buzău - disfuncționalități în teritoriu

Judetul Buzau 1. Buzau- scurta caracterizare 1.1 Poziţia geografica Judeţul Buzău este situat in partea de sud-est a ţării si se învecinează cu...

Defrișarea pădurilor

Introducere Padurile reprezinta cea mai importanta sursa de oxigen de pe Terra. Ele cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse,...

Pădurea

Introducere Primele observatii cu privire la existenta unor raporturi intre padure – apa si sol este probabil sa fi fost facute chiar de unii...

Ai nevoie de altceva?