Schelet de Ghidare

Descriere

Constructia sudata care face obiectul proiectului de fata face parte din mecanismul de ridicare electrozi al instalatiei de tratare a otelului sub vid cu aport de caldura si este amplasat pe capacul recipientului in care se introduce oala cu otel lichid .

Mecanismul de ridicare electrozi indeplineste urmatoarele functii :

1. Sustinerea si deplasarea individuala pe verticala a celor trei electrozi ai instalatiei .

2. Strangerea si eliberarea electrozilor .

3. Alimentarea cu curent electric de la cablurile flexibile a fiecarui electrod .

4. Imbracarea fiecarui electrod intr-o camasa telescopica care nu permite intrarea presiunii atmosferice in interiorul recipientului in care se afla oala cu otel lichid .

Din punct de vedere al organizarii mecanismului de ridicare a electrozilor se disting urmatoarele ansamble principale , legate direct si de faza tehnologica de lucru :

- placa de baza

- teava telescopica

- cilindrul hidraulic

- schelet (dispozitiv) de ghidare

- capul de contact

- grinzile portelectrod

- conductele de legatura

Placa de baza – este realizata in constructie sudata , racita cu apa si serveste pentru ghidadea electeozilor prin capacul recipientului pe care se monteaza intreg mecanismul . Pentru a rezista la presiunea apei structura este intarita cu bolturi sudate .

Teava telescopica – face legatura intre placa de baza si capul de contact al electrodului respectrv , care trece prin aceasta teava . Intrucat pozitia grinzii portelectrod impreuna cu capacul de contact respectiv se situiaza la o distanta variabila fata de placa de baza , aceasta teava este telescopica , etansa si izolata din punct de vedere electric . Pentru evitarea incalzirii excesive de la electrod , toate tronsoanele acestei tevi telescopice sunt racite cu apa .

Cilindrul hidraulic – este prevazut cate unul pentru fiecare electrod si sunt in total trei bucati . Rolul sau este de a deplasa pe verticala – in sus si in jos – grinda portelecteod impreuna cu electrodul respectiv Acest cilindru hidraulic este de tipul plunger , cu simplu efect . Presiunea ridica grinda portelectrod , iar coborarea acesteia se face datorita greutatii proprii .

Scheletul (dispozitivul) de ghidare – este o constructie sudata in forma paralelipipedica si are rolul de a sprijini grinzile portelectrod in pozitia lor inferioara si de a ghida coloanele de sustinere a acastora in miscarea lor pe verticala . Aceasta ghidare se face cu patru grupuri de role de ghidare pentru fiecare coloana .

Capul de contact – este dispozitivul care asigura prinderea electrodului si sustimerea sa de capatul grinzilor portelectrod . Acest dispozitiv este format dintr-o carcasa sudata racita cu apa in care se afla : piesa din cupru pentru transmiterea curentului electric la electrod si dispozitivul de strangere a electrodului cu arcuri disc si deblocarea cu aer comprimat .

Grinzile portelectrod – sunt in numar de trei realizate in constructie sudata si racite cu apa . Au rolul de a sustine capul de contact pe dispozitivul de ghidare . Ele contin si sustin conductorii din teava de cupru prin care se alimenteaza cu , current electric , electrozii .

Conductele de legatura – sunt pentru trei scopuri :

- pentru alimentare cu aer comprimat a dispozitivului de stringere a electrodului ;

- pentru alimentarea cilindrilor hidraulici ;

- pentru alimentarea cu apa de racire a elementelor racite .

CAPITOLUL I

ANALIZA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI

TEHNOLOGICA A CONSTRUCTIEI SUDATE

I.1 CONDITII DE EXPLOATARE ALE CONSTRUCTIEI SUDATE

Conditiile in care se foloseste o constructie sudata au importanta asupra comportarii acesteia in ansamblu sau asupra unora din elementele ei.

Criteriile de diferentiere admise astazi se refera, in general, la constructii intregi, din unele puncte de vedere se fac deosebiri si pe elemente. Astfel , se dau unele indicatii pentru alegerea materialelor si a coeficientilor de impact in functie de regimul de lucru si daca elementele de constructie sunt supuse sau nu actiunilor directe ale incarcarilor dinamice si vibratorii. Exista tendinta de a face unele diferentieri si de alta natura, cum ar fi : importanta elementelor in constructia respectiva, influenta pe care ar avea-oiesirea din lucru a unor elemente de constructie asupra desfasurarii normale a procesului de productie local sau general.

Unele constructii metalice lucreaza in medii agresive, care favorizeaza actiunea

de coroziune. In asemenea situatii, alcatuirea elementelor constructiei, cat si proiectarea tehnologiei de sudare se fac astfel incat sa nu prezinte locuri unde poate sa se acumuleze apa si praful.

In atmosfera normala protectia prin vopsire este suficienta pentru a impiedica coroziunea otelului. Problema coroziunii se pune in mod deosebit la elementele cu peretii subtiri , unde scaderea unor parti din grosimea elementelor duce la slabiri importante.

Temperatura in anumite situatii trebuie avuta in vedere la proiectarea constructiilor metalice ,pe langa efectele obisnuite rezultate din deformare,temperaturile ridicate sau prea joase produc o modificare a calitatii mecanice a materialului.

Temperaturile ridicate (mai mari de 200°C) produc o reducere a limitei de curgere si a modului de elasticitate si o crestere a alungirilor.

Temperaturile prea scazute au o influenta dezavantajoasa mai ales in cazul constructiilor sudate realizate din oteluri care prezinta tendinta de fragilitate accentuata la temperaturi joase.

Masurile care se pot lua sunt alegerea unor oteluri care au temperatura critica de fragilitate joasa, sub -20°C sau -30°C dupa necesitate si adaptarea unor solutii constructive care evita concentrarile de eforturi si dezvoltarea unor stari de eforturi plane importante.