Referat Recenzie de Carte - Psihologia Comunicarii - Teorii si Metode de Jean-Claude Abric din domeniul Comunicare

Jean-Claude Abric , profesor de psihologie sociala la Universite de Provence , Aix-en-Provence, si director al Laboratorului de psihologie sociala al aceleiasi universitati , este autorul mai multor studii consacrate reprezentarilor sociale si creativitatii grupurilor ( Experimental study of group creativity: task representation , group structure and performance, 1971; La Creativite des groupes, 1984; Cooperation , competition et representations socials , 1987 ; Practique sociale et representations , 1994 etc.).
In societatea contemporana , comunicarea a devenit o tema centrala de dezbatere .
Obiectivul lucrarii de fata este abordarea comunicarii din perspectiva psihologiei , mai exact al psihologiei sociale , disciplina care inscrie comunicarea printre temele majore din sfera preocuparilor sale . Aceasta lucrare de initiere isi propune sa prezinte principalele teorii psihologice si tehnicile de comunicare fundamentala .
Lucrarea nu se adreseaza exclusive studentilor la psihologie sau alte facultati care se ocupa de comunicare . Ea ofera informatii de baza tuturor celor pentru care comunicarea reprezinta o preocupare majora si in egala masura un instrument indispensabil , de la asistentul social la manager .
In primul capitol sunt abordati factorii generali care intervin in situatiile de comunicare , dupa care sunt analizate trei mari teme :
- comunicarea interindividuala (cap.2 , cap. 3 );
- comunicarea in grupuri ( cap.4 , cap. 5 , cap. 6 );
- contributia cercetarilor experimentale ( cap. 7 , cap. 8 ).
Lucrarea prezinta , in primul capitol , factorii generali ai comunicarii care domina in present campul cercetarii . Sunt analizate urmatoarele aspecte legate de comunicarea vazuta ca situatie tehnica ( este definit modelul lui Shannon 1952: comunicarea poate fi definita ca transmitere de mesaje dintr-un loc in altul , procesul comunicarii se bazeaza pe stabilirea unei relatii intre un emitator si un receptor ) , analiza psihosociologica a comunicarii ( comunicarea este prezentata ca fiind un act social, o tranzactie intre locutori ) si factorii determinanti ai comunicarii .Acesta din urma prezinta rolul actorilor comunicarii si tipurile de variabile care influenteaza situatia de comunicare (psihologice , cognitive si sociale ),factorii care influenteaza codul si canalul de comunicare si tipurile de variabile ( psihice sau obiective , psihologice si psihosemantice, alegerea canalului de comunicare , rolul actorilor ) si factorii de context si de mediu ( rolul contextului material si temporal, rolul contextului social , rolul contextului cultural si ideologic ) .
Ultima tema abordata in acest capitol este comunicarea bilaterala si feedback care sustine urmatoarea idée : pentru a fi eficianta , comunicarea trebuie sa functioneze ca un sistem circular si sa se autoregleze, iar feedback-ul corespunde urmatoarelor patru functii : functia de control al intelegerii, functia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor, functia de reglare sociala prin flexibilitatea rolurilor si functia socioafectiva.
Prima parte Comunicarea interindividuala si, repectiv , al doilea capitol al lucrarii Atitudini si comunicare individuala.Abordarea nondirectiva analizeaza notiunea de atitudine, functiile atitudinilor si tipurile de atitudine existente,cum ar fi :atitudinea de interpretare(consta in a verbaliza pentru celalalt ratiunile ascunse care se afla la originea faptelor sale), de evaluare(formularea unei judecati pozitive sau negative in raport cu ceea ce spune sau face celalalt), de ajutor sau consiliere(manifestarea interesului pentru celalalt), de chestionare sau de ancheta(adresarea intrebarilor pentru a-i permite celuilalt sa se exprime), de comprehensiune(reformulare) . Tot aici este data si situatia optima de comunicare, iar acesta ar fi situatia in care celalalt nu se simte judecat, analizat sau interpretat, nici ghidat prin sfaturi si nici manipulat sau hartuit prin intrebari. Este o situatie in care el se simte pur si simplu ascultat.