Sisteme contabile comparabile - România - Germania - Marea Britanie

I. Sistemul fiscal din România

1. Trăsăturile şi funcţiile sistemului fiscal

Denumirea de “fisc” provine din limba latină, unde “fiscus” însemnă coş sau paner.Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor , ansamblul de legi care se referă la acesta şi mijloacele care conduc la el.

Sistemul fiscal reprezintă un ansamblu de cerinţe si principii referitoare la dimensionarea aşezarea si perceperea impozitelor precum şi la obiectivele social-economice urmărite de politica fiscală.

Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente:

1. Legislatia fiscala care reglementează şi instituie impozite si taxe considerate componente de bază ale veniturilor statului şi care consfiinţesc dreptul de creantă al statului asupra contribuabilului.

2. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice şi metodelor prin care se realizează acţiunea de urmărire şi percepere a impozitelor si taxelor.

3. Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun în mişcare mecanismul fiscal îin scopul realizării obiectivului final , adică urmărirea si perceperea veniturilor bugetare.

Impozitele reprezintă forma de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului în vederea acoperii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului .

Taxele reprezintă plăţile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile efectuate de instituţiile publice.

2. Funcţiile şi rolul fiscalităţii

a) Fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice de resurse băneşti.

La formarea acestor fonduri îşi aduc contribuţia:

- regiile autonome si societăţile comerciale cu capital de stat;

- societăţile comerciale cu capital privat sau mixt;

- organizaţiile cooperatiste si asociaţiile cu scop lucrativ;

- instituţiile publice şi populaţia;

- persoanele juridice si fizice rezidente în străinatate..

b) Fiscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor între membrii societăţii, determinând atenuarea unor inegalităţi cu privire la venituri între cetăţeni.

c) Rolul de control al activităţii fiscale pentru combaterea faptelor ilicite, concurenţei neloiale, evaziunii fiscale.

3. Principiile fiscalităţii

Impozitele si taxele se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

b) certitutinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poata urmări şi întelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptarii de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

4. Clasificarea impozitelor şi taxelor

Principala grupare a impozitelor după trăsăturile de fond şi formă cuprinde:

- impozite directe

- impozite indirecte

După obiectul impunerii, impozitele se grupează în :

- impozite pe venit;

- impozite pe avere;

- impozite pe cheltuieli.

În funcţie de frecvenţa cu care se realizează impozitele, acestea se categorisesc în :

- impozite permanente (ordinare)

- impozite incidentale (extraordinare)

După natura lor taxele se pot grupa în:

- taxe judecătoreşti

- taxele notariale

- taxe consulare

- taxe ce se încasează de către organele administraţiei de stat

După modul în care se realizează impozitele şi taxele se împart în:

- impozite şi taxe care se determină şi se varsă la buget de către unităţile plătitoare, organele fiscale având obligaţii de supraveghere şi control.

- impozite şi taxe care se determină de către organele fiscale, luându-se ca bază de calcul, declaraţiile plătitorilor.