Analiza culturii organizației

Oamenii functioneaza in organizatii probabil din timpuri mai vechi decât ne asteptam si, probabil decât au anticipat numerosi cercetatori. Intrebarea de baza se poate situa insa la un alt nivel : la acela de a interoga constientizarea faptului in sine a acestei functionari de catre personalul acestei organizatii. Deoarece analiza culturiii organizatiei se cere a fi preponderent un studiu de caz si nu un eseu vom avea in vedere punctele de vedere care, inevitabil se limiteaza la modul empiric de analiza la nivelul culturii organizatiei.

Daca ne referim la cultura in sine, vom vedea treptat ca fiecare organizatie isi dezvolta modalitati proprii de abordare a diverselor domenii vizate in diferitele studii, modalitati ce decurg din unicitatea combinatorica existenta la momentul dat. Este evident ca niciodata nu pot exista doua organizatii care sa beneficieze de aceeasi cultura organizationala (deoarece este un dat obiectiv irepetabil, de altfel), ci pot exista replici sau copii fidele ale altor organizatii. Desigur se pune problema functionalitatii acestor organizatii “ plagiat”.

Despre cultura organizatiei se pot face mai multe studii de specialitate care sa acopere un spectru larg de interogari. Se pune problema insa daca aceste studii pot fi vreodata exhaustive avand in vedere gama foarte diversificata de variabile care se gasesc in cultura organizationala. Deoarece cultura organizationala se prezinta ca un ansamblu sinergic de elemente disparate (valori, credinte, conceptii despre lume si viata etc) se cuvine sa initiem interogari la nivelul functionalitatii organizatiei plecand de la fiecare individ in parte si ajungand la grupuri de indivizi grupati dupa criteriile de activitate si pana la organizatie in sine. Functionalitatea este conferita de punerea in rezonanta dinamica a elementelor componente ale culturii organizationale. Deoarece acestea se deruleaza atat la nivel constient cat si inconstient de cele mai multe ori realizarea faptului in sine poate reprezenta o adevarata provocare.

Vom considera aceste premise ca fiind de natura ipotetica si nu considerente in demararea unei analize pertinente referitoare la tema in discutie, deorece un astfel de discurs academic depaseste cu mult sfera de cuprindere a unui eseu.

Daca stilul de viata al fiecarui individ “rupt” din ansamblu are un rol determinant in trasarea coordonatelor dupa care acesta se ghideaza in relatiile cu ceilalti, cu atat mai usor vom remarca rolul culturii organizationale. Aceasta insumeaza diferite seturi de valori, prezumtii si norme impartasite de toti membrii acesteia. Ofera un sens existentei organizatiei cat si membrilor ei.

Sa luam drept exemplu organizatia militara. Dincolo de gama de semnificatii simbolice cu care este investita, aceasta organizatie se confrunta cu aceleasi obstacole si provocari cu care se confrunta majoritatea celorlaltor organizatii : lacune in comunicare, comunicare unilaterala, consecinte perverse ce decurg din conduite iresponsabile, constientizare gresita de roluri si implicit asumarea acestora in neconcordanta cu sarcinile prevazute in fisa postului s.a.m.d.