Crima organizată transnațională - o amenințare pentru piața mondială

Astazi, fenomenul crimei organizate atrage din ce în ce mai mult atentia publicului, guvernelor nationale si organizatiilor internationale. În masura în care grupurile criminale sunt implicate în periculosul joc al proliferarii armelor, în migratia ilegala, în coruperea guvernelor nationale si în penetrarea sistemului financiar global - tot mai independent - crima organizata transfrontaliera este o amenintare la adresa sigurantei nationale. Prin spalarea banilor, prin coruptie, prin slabirea institutiilor statului si pierderea încrederii cetatenilor în existenta statului de drept, crima organizata submineaza bazele democratice si economice ale societatii. Acest fapt a determinat conducerea a numeroase state sa lanseze apeluri pentru încheierea unor conventii multilaterale, prin care sa se acorde puteri mai mari si noi sarcini autoritatilor nationale cu competente în combaterea criminalitatii organizate. Rapoartele O.N.U. releva faptul ca tarile cu economii dezvoltate cheltuiesc aproape 2% din produsul national brut pentru combaterea crimei transnationale, în timp ce tarile în curs de dezvoltare cheltuiesc de circa sapte ori mai mult. De asemenea, se estimeaza ca între 50 - 75 % din moneda aflata în circulatie este controlata de economia subterana.

1. Fata întunecata a globalizarii

Se apreciaza, de catre specialistii în materie, ca anii '90 au marcat începerea "erei globalizarii". Miscarea fara oprelisti, atât a oamenilor, cât si a marfurilor, informatiilor si ideilor a luat un asemenea avânt, încât numeroase state si companii s-au dezvoltat datorita acestor activitati transfrontaliere. Revolutiile care au avut loc în tarile Europei Centrale si de Rasarit au îndepartat barierele ce împarteau lumea, iar revolutia tehnologica din domeniul informaticii si explozia investitiilor internationale si a comertului au grabit procesul globalizarii. Sistemele globale de comunicatii si transport au revolutionat afacerile si finantele, tranzactiile realizându-se din ce în ce mai mult prin retelele de calculatoare. Aceste mutatii au influentat contextul în care opereaza companiile comerciale, dar, în acelasi timp, au creat noi si tentante posibilitati pentru operatiuni frauduloase în acest domeniu. De exemplu, sistemul bancar "off-shore", nu numai ca a erodat capacitatea statelor de a rezista atacurilor speculative îndreptate împotriva monedelor nationale, dar a facilitat, în mare masura, operatiunile de spalare a banilor. Internationalizarea burselor a facut si face din ce în ce mai dificila urmarirea asa-numitilor "bani fierbinti". Vazând marile oportunitati pe care le ofera economia globala, multe tari în curs de dezvoltare si în tranzitie liberalizeaza rapid pietele financiare, îndeparteaza barierele comerciale si îi curteaza pe investitorii straini. Invariabil, acest proces a creat si creeaza goluri legislative de care se folosesc grupurile crimei organizate. În tarile foste comuniste, unde s-a produs o ruptura între putere si legitimitate, au aparut uneori "autoritati paralele" care, de cele mai multe ori, sunt controlate de grupurile crimei organizate. Gruparile care au activat pe piata neagra în regimurile totalitare s-au transformat în organizatii capabile sa penetreze si sa corupa componente importante ale structurilor decizionale. În masura în care liberalizarea este esentiala pentru succesul tranzitiei, ea poate crea, daca nu se iau masuri eficiente sau prompte, un teren fertil pentru activitati economice ilicite. Organizatiile criminale pot înflori în conditiile incerte ale tranzitiei iar frontierele libere, noile piete si tehnologii faciliteaza largirea sferei lor de activitate. Comisia Europeana cu competenta în acest domeniu considera ca fraudele transfrontaliere ar putea costa Uniunea Europeana cel putin 68 de miliarde de dolari, iar fraudele petrecute în interiorul fiecarei tari ar dubla aceasta suma.

2. Tendinte actuale ale crimei organizate transnationale

Exista astazi numeroase preocupari ale statelor democratice pentru a identifica si anihila grupurile criminale transnationale. Acestea sunt definite ca grupari sau organizatii: - predispuse la crima; - structurate ierarhic sau într-un sistem complex de relatii personale care, printr-un set strict de sanctiuni interne, pot întari aceste structuri; - dispuse sa foloseasca violenta, intimidarea si coruptia pentru obtinerea de profituri si pentru a controla teritorii, oameni si piete; - care, pentru a-si mari averile si pentru a se infiltra în economiile legale, sunt gata sa-si "spele" procedeele ilicite; - capabile sa se extinda în noi activitati, care anterior erau "curate", si peste frontierele nationale; - deschise la cooperarea cu alte structuri criminale sau de presiune care au obiective similare; - capabile sa se infiltreze în institutiile guvernamentale, în vami, politie, justitie si chiar în parlamentele nationale. Preocuparea actuala cea mai stringenta este aceea de a anihila organizatiile criminale. Scopul fundamental al acestora este, fara îndoiala, obtinerea de profituri cât mai mari. Rata profitului provenit din activitatile crimei organizate este atât de înalta, încât putine afaceri legale pot concura cu aceasta. Posibilitatea grupurilor criminale de a institui "monopoluri" locale prin eliminarea fizica a concurentei îi confera un avantaj extraordinar la stabilirea preturilor. Având capacitatea de a folosi strategii de afaceri solide, care cuprind diversificarea activitatii si exploatarea noilor piete, termenul de "crima organizata" tinde